10 decembrie 2025 a fost pentru Berg Banat o zi cât 35 de ani de muncă, încredere, speranță…
S-au adunat laolaltă colegi de atunci, de la începuturile călătoriei și colegi care astăzi au grijă de ceea ce s-a construit de atunci și până acum.
S-a făcut aducere aminte asupra momentelor de început, asupra prieteniei și muncii care i-a legat pe domnii Rolf Kohlgrüber și Horia Vișoiu.
Au fost momente emoționante, cu frumusețe și eleganță, care au stârnit toate simțurile pe care un om le are.
Am văzut oameni cu al căror destin se întrepătrude al nostru, al fiecăruia. Am văzut candelabrele cu lumina lor iscoditoare, care pune în valoare formele murale atent lucrate.
Am ascultat vocile, vibrațiile joase care transmit emoție și fermitate simultan. Am ascultat coardele pianului și ale viorii, cu poveștile lor aduse de doi tineri muzicieni români, unul venit din Madrid, pentru a pune în valoare atingerile clapelor pianului, cel de-al doilea venit din Viena, pentru a ne aminti că în muzică și în viață, fermitatea atingerii coardelor aduce armonie doar însoțită de blândețea curgerii arcușului.
Am adulmecat mirosul sobru al lemnului din Sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, care aduce o formă de sfințenie, care îmbie la gândul că prin comuniune cu locul, participăm la comuniunea cu natura în general.
Am atins trandafirii realizați de sculptorul Zavaczki Walter-Levente și zincați termic de colegii noștri. Metalul a consimțit să se lase purtat de căldură, de imaginație și de mâinile lor, pentru ca la final să putem atinge petalele, frunzele cu pețioli și stropi de rouă, toate realizate din oțel și zinc…
Să putem să atingem oțelul, zincul și pietrele atent șlefuite după ce au fost primite din pavajul dintre Opera și Senatul Universității din orașul în care exact acum 36 de ani, pe 16 decembrie 1989 a dat primii eroi. Atunci s-a scris istoria care face ca astăzi să avem o generație de tineri nu după noi, ci înaintea noastră.
Iar la final, am avut bucuria conectării cu natura prin bucate gustoase și vin ales.
Am aflat din cele rostite de colegii noștri, fie că a fost vorba despre cei care conduc activitatea comercială, operațională, financiară sau strategică și din cele rostite de colaboratorii noștri și de invitații noștri din lumea universitară, cât de importante sunt răbdarea, construcția constantă, încrederea și valorile comune.
De aleasă importanță a fost mesajul transmis de Berg Holding, primit din partea familiei Kohlgrüber, pregătit de doamna Ursula Kohlgrüber- Lepp și citit nouă de doamna Simona Vișoiu. S-a evocat munca de atâția ani și încredera reciprocă dintre cei care au vegheat la bunul mers al companiei. S-a evocat priceperea și competența cu care dl. Pakula, pilonul tehnic al grupului Berg Holding, a abordat constant proiectele noastre.
Am aflat că deși suntem în metalurgie, importanța colegelor noastre, a doamnelor și domnișoarelor, este esențială, că aportul pe care îl aduc industriei prin creativitate, atenție și competență, definesc până la urmă succesul organizației.
S-a spus că este posibil să avem sentimentul că vedem și auzim oameni care par a se comporta în raport cu firma noastră asmeni fractalilor din matematică în raport cu întregul.
Ni s-a cerut să explicăm secretul succesului Berg Banat.
L-am definit așa: atunci când o organizație ține cont de oamenii care o compun, de competențe, de facilitățile de producție și de timp, rezultatele ei sunt direct proporționale cu suma valorii personale a fiecăruia dintre membrii ei și invers proporționale cu orgoliul personal.
Și l-am scris matematic așa:
Unde
Rc – Rezultatele companiei
Vp – valoarea personală a mebrilor
Op – orgoliul personal
La mulți ani Berg Banat!
La mulți ani industriei din România!
